omuna Dezna este situată la o distanţă de 92 de km de municipiul Arad, la poalele Munţilor Codru-Moma.

Prima atestare documentare a localităţii datează din 1318, iar numele este strâns legat de cel al cetăţii. O legendă locală spune că denumirea ar deriva din numele renumitului rege dac, Decebal.

Cetatea Deznei este localizată pe dealul Ozoiu, înalt de aproximativ 400 de metri, iar accesul de face pe o serpentină. Aşezarea este una strategică, chiar în centrul unui fost cnezat românesc, dominând regiunea şi calea de acces spre inima Munţilor Codru-Moma.

Structura cetăţii conţine câteva elemente arhitecturale specifice perioadei Renaşterii, similare cetăţii de la Şoimoş. Se presupune că ulterior, au mai fost adăugate noi rânduri de ziduri pentru întărirea fortificaţiei în punctele vulnerabile. Acestea au fost ridicate din piatră de stâncă, apoi întărite cu piatră de râu şi cărămidă acoperită cu un mortar foarte rezistent, la care s-a folosit varul de Agriş.

Importanţa istorică a cetăţii este uriaşă pentru că în secolul al XVI-lea făcea parte din sistemul de apărare a părţii de vest a Transilvaniei., în special după cucerirea Ineului de către otomani, în anul 1566. Acesta este unul dintre motivele pentru care s-a trecut la extinderea ei, prin noi întăriri (bastionul din nord-est).

În perioada anilor 1599-1601, Cetatea Deznei îi aparţinea lui Gaspar Kornis, care a permis trecerea domnitorului Mihai Viteazul prin această zonă, în drumul acestuia spre Praga.

În 1619, principele Gavril Bethlen dăruieşte cetatea lui Marcu-Cercel Vodă, fiul domnitorului Petru Cercel.

Cucerită de către turci în 1658, în acelaşi an cu Ineul, Cetatea Deznei dispare ca fortificaţie în deceniile următoare. Dintr-o altă legendă aflăm că otomanii ar fi strâns în cetate un număr impresionant de femei, care urmau să facă parte din haremul unui anume conducător militar. Una dintre acele femei, pentru evita sau a scăpa de soarta cruntă care o aştepta, a reuşit să ajungă la depozitul de pulbere, iar apoi l-a incediat. Cercetările efectuate asupra fortificaţiei nu exclud această posibilitate, deoarece există semne clare de distrugere în urma unei explozii. Amplasarea deosebită însă, a salvat Cetatea Deznei de la distrugerea totală.